Costul total depinde în principal de numărul de implanturi de care aveți nevoie, de necesitatea unei grefe osoase sau a unei ridicări a sinusului, de tipul coroanei/punții, de marca/materialul implantului, de investigațiile imagistice și de analizele de laborator, precum și de complexitatea cazului dumneavoastră.

Majoritatea cazurilor urmează acest parcurs: consultație + investigații imagistice → inserarea implantului → vindecare/osteointegrare → montarea bontului (dacă este necesar) → montarea coroanei/punții definitive → controale ulterioare.

În timpul procedurii, de obicei, zona este anesteziată, așa că simți mai ales o presiune, nu durere. După aceea, este normal să apară o durere ușoară până la moderată și umflături timp de câteva zile, care de obicei se ameliorează cu medicamentele prescrise și cu comprese reci.

Mulți oameni își reiau rutina obișnuită în 1–3 zile. Vindecarea gingiei continuă timp de 1–2 săptămâni, în timp ce integrarea completă a osului durează, de obicei, câteva luni.

Oseointegrarea reprezintă procesul prin care implantul se integrează în osul maxilar. Este esențială deoarece creează o bază stabilă care permite implantului să susțină o coroană, la fel ca rădăcina unui dinte natural.

Este o procedură cosmetică de îmbunătățire a zâmbetului, menită să creeze un zâmbet mai strălucitor, mai simetric și mai armonios. De multe ori, aceasta combină fațete dentare, coroane, albire și, uneori, remodelarea gingiilor, în funcție de nevoile dumneavoastră.

Nu este vorba doar de fațete. Un plan poate include albirea dinților, restaurări cu compozit, fațete, coroane, tratament ortodontic, remodelarea gingiilor sau o combinație a acestor proceduri pentru a obține un rezultat cât mai natural.

Există multe persoane care ar putea beneficia de acest tratament, dar totul depinde de starea gingiilor, de stabilitatea ocluziei, de starea smalțului și de obiceiuri precum scrâșnitul din dinți. O consultație ajută la stabilirea opțiunii celei mai sigure și mai potrivite.

Uneori este necesară o modelare minimă, în special în cazul fațetelor, dar nu toate cazurile necesită o reducere agresivă. Gradul de reducere depinde de poziția dinților, de nuanța dorită și de materialul ales.

Majoritatea persoanelor resimt doar un disconfort ușor. Dacă este necesară pregătirea dintelui, se recurge de obicei la anestezie locală. După procedură poate apărea o sensibilitate ușoară, dar aceasta dispare de obicei rapid.

Este vorba despre o restaurare a întregii arcade dentare, în care un set complet de dinți fixi este susținut de patru sau șase implanturi dentare. Scopul este de a înlocui întreaga arcadă superioară sau inferioară cu o soluție stabilă și cu aspect natural.

În multe cazuri, patru implanturi pot fi suficiente, în timp ce șase implanturi pot fi recomandate pentru un sprijin suplimentar, forțe de mușcare mai mari sau atunci când starea osului o permite și distribuția pe termen lung a sarcinii reprezintă o prioritate.

Adesea, pacienții au mai mulți dinți lipsă sau deteriorați și doresc proteze dentare fixe (nu amovibile). Eligibilitatea depinde de calitatea osului, de starea de sănătate a gingiilor, de istoricul medical și de obiceiurile de mușcare, cum ar fi strângerea sau scrâșnirea dinților.

Adesea, da. Plasarea implantului în unghi poate contribui la valorificarea osului disponibil. Unii pacienți au totuși nevoie de grefă, dar mulți pot evita grefele majore, în funcție de anatomie și de planificarea tratamentului.

De obicei, în timpul tratamentului simți o amorțeală, așa că simți mai ales o presiune. După aceea, este normal să apară dureri și umflături timp de câteva zile, care pot fi, de obicei, gestionate cu medicamente prescrise și îngrijire postoperatorie atentă.

Fațetele dentare reprezintă un tip de restaurare (o placă subțire lipită pe fața dinților). E.max este un material ceramic specific, de înaltă rezistență, utilizat adesea pentru realizarea fațetelor, coroanelor și inlay-urilor/onlay-urilor.

E.max este cunoscut pentru transluciditatea sa naturală, potențialul ridicat de aderență și aspectul realist, ceea ce îl face o alegere frecventă pentru crearea unor zâmbete strălucitoare, dar realiste.

Multe persoane se încadrează în această categorie, mai ales dacă au gingii sănătoase, o ocluzie stabilă și suficient smalț pentru aplicarea adezivului. Eligibilitatea depinde de alinierea dinților, de structura acestora și de obiceiuri precum scrâșnitul dinților.

De multe ori este necesară doar o modelare minimă, dar gradul acesteia variază. Dacă dinții sunt foarte înghesuiți, proeminenți sau prezintă pete pronunțate, poate fi necesară o pregătire puțin mai amplă pentru a obține un rezultat natural.

Majoritatea pacienților resimt un disconfort minim. În timpul pregătirii se utilizează de obicei anestezia locală, iar după aceea este posibilă apariția unei sensibilități ușoare, care este însă, de obicei, temporară.

Coroanele din zirconiu sunt restaurări de culoarea dinților, realizate dintr-un material ceramic rezistent. Acestea acoperă și protejează un dinte deteriorat, redându-i forma, rezistența și aspectul.

Coroanele din zirconiu nu conțin metal și pot reduce riscul apariției unor linii întunecate la nivelul gingiilor. De asemenea, sunt extrem de rezistente, în timp ce coroanele PFM pot prezenta uneori margini metalice odată cu trecerea timpului.

Zirconiul este ales, în general, pentru rezistența sa și pentru forțele de mușcare puternice, în timp ce E.max este adesea preferat pentru transluciditatea dinților frontali și pentru un aspect mai natural. Cea mai bună opțiune depinde de mușcătura dumneavoastră și de obiectivele estetice pe care le aveți.

Da, dacă este proiectată corespunzător. Alegerea nuanței, textura suprafeței și conturarea sunt esențiale pentru a evita un aspect prea opac sau „plat”.

Cu o igienă orală corespunzătoare, o ocluzie stabilă și vizite periodice la dentist, coroanele din zirconiu pot rezista mulți ani. Durata de viață depinde, de asemenea, de obiceiurile de scrâșnit dinții și de îngrijirea zilnică.

Tratamentul de canal este o procedură prin care se îndepărtează țesutul infectat sau inflamat din interiorul dintelui, se curăță și se dezinfectează canalele, iar apoi se sigilează acestea pentru a preveni reinfectarea și a salva dintele.

Datorită metodelor moderne de anestezie, majoritatea persoanelor simt o durere foarte ușoară sau deloc în timpul procedurii. După aceea, este normal să apară o ușoară durere timp de câteva zile, care de obicei se ameliorează cu ajutorul medicamentelor și în timp.

Printre simptomele frecvente se numără sensibilitatea persistentă la cald sau la rece, durerea la mușcare, umflarea gingiilor, o umflătură asemănătoare unui coș pe gingii, înnegrirea dintelui sau dureri de dinți intense — deși unele infecții pot fi nedureroase.

Atunci când este posibil, se preferă adesea păstrarea dintelui natural, deoarece aceasta menține funcția de mestecare și stabilitatea ocluziei. Extracția poate fi necesară dacă dintele nu poate fi restaurat în mod previzibil.

Dintele este anesteziat, țesutul infectat este îndepărtat, canalele sunt curățate și modelate, dezinfectate, apoi obturate. Ulterior, se aplică o plombă sau o coroană pentru a proteja dintele.